Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau George (versiuni: Georgiu, Georz, Giurgiu, Iorgu; din greacă Gheorghios «agricultor»; c. 275/280 – d. 23 aprilie 303) este un sfânt megalomartir, pomenit de aproape toate Bisericile tradiţionale, de obicei pe data de 23 aprilie. Patron al unui număr de ţări(printre care Anglia), regiuni şi oraşe (BOTOSANI). Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în Cappadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând nici un document al epocii, care să conţină date despre viaţa sa. Ceea ce se ştie despre el a fost scris ulterior, în Evul Mediu.
S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.
Martorii suferinţelor Sfântului Gheorhe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă a sfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşită de Sf. Gheorghe în timpul întemniţării sale. Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe şi a soţiei sale.
Obiceiuri vechi, pierdute in negura anilor.
Sf. Gheorghe este stãpânul verii; oamenii aduc câte un pom verde pe care-l pun înaintea casei si, dacã se prinde, se spune cã Sf. Gheorghe l-a dat. Se pun în prag brazde verzi în care se înfig crengi de salcie, ca sã stie mortii de venirea Sf. Gheorghe cu primãvara; dacã douãzeci si patru de ore se pãstreazã verzi, se zice cã anul are sã fie vesel si oamenii sãnãtosi. Cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Cerul se deschide si în noaptea de Sf. Gheorghe, când dã putere tuturor pomilor sã înfloreascã: nucul, salcia si toti pomii pãdurilor. Paparudele tin într-una din cele nouã joi dupã Pasti. Se tine de oamenii cu plugul si de femei în casã. Se lucreazã pânã la amiazã, când, întorcându-se cu plugul de la arat, se udã boii de la plug pentru a invoca ploile. Bãieti, fete si femei grele se udã cu apã unii pe altii, având credinta cã vor urma ploi regulate. O tin mai ales femeile, care în mare parte umblã din casã în casã cu gãletile cu apã, udã pe ai casei ca sã plouã, si cu banii strânsi chefuiesc toatã ziua; sustin ele cã bãrbatii n-au drept sã le zicã nimic în acea zi.
La hramul bisericii se asezau mese în curtea bisericii si se fãcea o masã comunã pentru tot satul. Se pregãteau bors cu peste, sarmale, pilaf, fripturã, brânzã. Se fãcea colac si colivã. Alesul: sãrbãtoare a ciobanilor – se aleg ciobanii, locul unde se va face strunga sau stâna; se aleg mieii din oi, sunt pregãtite oile pentru primul muls; se face primul cas. În timp de secetã, copiii se îmbracã în trente si unii cu boji în cap si pe la brâu, pleacã seara din casã în casã strigând: „Paparudã, rudã,/ Vino de ne udã/ Cu o gãleatã plinã,/ Ploaiele sã vinã;/ Cu o gãleatã rasã,/ Ploaia sã ne lase”. La auzul acestor cuvinte, fiecare stãpân al casei iese si udã cu apã pe copii. Dacã nu fac aceasta, se întâmplã sã nu plouã încã o sãptãmânã.
Pentru bunul mers al vietii si al treburilor: Mai toatã noaptea stau destepti, crezând cã astfel vor fi vioi si sãnãtosi tot anul. Unii rãmân douã nopti cu vitele pe câmp, pãscându-le ca sã fie sãnãtoase si lãptoase, ca, precum oamenii, asa si vitele sã capete putere pentru tot anul. Oamenii se bat cu urzici, spre a fi harnici si iuþi tot anul. Spun cã dacã tin aceste zile, Paparudele, le dã Dumnezeu ploaie la timp.
Anna - urand la multi ani tuturor celor a carui nume este Gheorghe, cu derivatiile de rigoare:).
La multi ani, tata-George!!!
img5.jpg)
